Capitolul I

OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA FILOZOFIEI

A. OBIECTUL, SPECIFICUL ŞI DOMENIILE REFLECŢIEI FILOZOFICE

   1. Obiectul şi statutul social al filozofiei
       a. Perspectiva marxistă asupra filozofiei şi a obiectului ei
       b. Domeniile reflecţiei filozofice
   2. Teorie şi metodă în filozofie. Integralitatea sistemelor filozofice
       a. Problema fundamentală a filozofiei
       b. Metoda în filozofie

B. MATERIALISMUL DIALECTIC ŞI ISTORIC — REVOLUŢIE ÎN FILOZOFIE

   1. Etape principale ale dezvoltării materialismului premarxist
   2. Izvoarele teoretice ale filozofiei marxiste
       a. Valorificarea gîndirii filozofice şi social-politice anterioare
       b. Premisele naturalist-ştiinţifice
   3. Originalitatea materialismului dialectic şi istoric
   4. Unitatea dintre filozofia marxistă, cunoaşterea ştiinţifică şi activitatea practică
       a. Filozofia marxistă şi ştiinţele
       b. Filozofie şi ideologie. Partinitatea filozofiei marxist-leniniste
       c. Marxismul şi lupta de idei în filozofia contemporană

Capitolul II

MATERIALITATEA LUMII ; EXISTENŢA SOCIALĂ ŞI UMANĂ

A. OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA ONTOLOGIEI

   1. Locul şi rolul ontologiei în sistemele filozofice
       a. Clasificări şi tendinţe istorice ale ontologiei
       b. Orientări şi perspective contemporane în ontologie ; înnoiri fundamentale aduse de filozofia marxistă în ontologie
   2. Conţinutul şi sfera categoriei de existenţă
       a. Asupra sensului conceptului de existenţă
       b. Domenii şi niveluri ale existenţei

B. MATERIALITATEA LUMII

   1. Categoria de materie
       a. Conţinutul categoriei de materie
       b. Categoria de materie şi ştiinţa contemporană
   2. Materialitatea fenomenelor sociale
       a. Conţinutul şi natura existenţei sociale
       b. Existenţa umană

C. MIŞCARE, SPAŢIU, TIMP

   1. Mişcarea
       a. Conceptul de mişcare ; clasificarea principalelor forme de mişcare
       b. Unitatea dintre materie şi mişcare ; mişcare şi repaus
   2. Spaţio-temporalitatea
       a. Conceptele filozofice de spaţiu şi timp
       b. Unitatea materie-mişcare-spaţiu-timp în lumina ştiinţei

D. UNITATEA ŞI INFINITATEA LUMII

   1. Infinitatea lumii materiale
       a. Finit şi infinit ; infinitatea lumii
       b. Infinitatea universului ; ştiinţa şi cosmologia contemporană
   2. Unitatea lumii
       a. Ştiinţa şi problema unităţii materiale a lumii
       b. Unitatea dintre om, natură şi societate în concepţia monismului marxist
       c. Controverse actuale în problema unităţii lumii şi ontologia dialectică

Capitolul III

STRUCTURALITATE ŞI SISTEM ; SISTEM ŞI STRUCTURI SOCIALE

A. STRUCTURĂ ŞI SISTEM ; MARXISMUL ŞI METODOLOGIA STRUCTURALĂ

   1. Structuralitatea — proprietate universală a existenţei
   2. Concepţia materialist-dialectică despre structură, sistem, funcţie
       a. Conceptul de structură
       b. Conceptul de sistem
       c. Conceptul de funcţie. Unitatea dintre structură şi funcţie
   3. Perspectiva materialist-dialectică asupra metodologiei structurale

B. SISTEM ŞI STRUCTURI SOCIALE

   1. Formaţiunea socială ca sistem
       a. Modul de producţie — factor determinant al vieţii sociale
       b. Baza şi suprastructura societăţii
   2. Comunităţi umane
       a. Conceptul de comunitate umană
       b. Forme istorice de comunitate umană
       c. Naţiunea şi rolul ei în societatea contemporană
   3. Structura de clasă a societăţii
       a. Clasele sociale ; originea şi caracterul istoric al claselor
       b. Structura de clasă în socialism. Dinamica structurii de clasă în ţara noastră
   4. Instituţii sociale ; organizarea politică a societăţii
       a. Statul — instrument principal de organizare politică a societăţii
       b. Partidele politice în viaţa societăţii
   5. Conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată

Capitolul IV

CONEXIUNE ŞI DETERMINISM ; DETERMINISM SOCIAL ŞI LIBERTATE

Determinismul ca teorie generală a conexiunii

A. CATEGORIILE CONEXIUNII ŞI DETERMINISMULUI

   1. Posibilitate şi realitate
       a. Real, posibil, imposibil
       b. Rolul factorului subiectiv în transformarea posibilităţii în realitate în viaţa socială
   2. Necesitate şi întîmplare
       a. Definirea necesităţii şi a întîmplării
       b. Raportul dialectic dintre necesitate şi întîmplare
   3. Probabilitatea
       a. Conceptul de probabilitate
       b. Temeiul obiectiv şi cognitiv al probabilităţii
   4. Cauzalitatea
       a. Ideea de cauzalitate ; cauzalitate şi condiţionare
       b. Dialectica raporturilor cauzale
       c. Obiectivitatea şi universalitatea raporturilor cauzale
       d. Cauzalitate imanentă şi cauzalitate tranzitivă
   5. Finalitate şi scop
       a. Finalitatea
       b. Scopul
   6. Legea
       a. Definirea legii
       b. Caracterul obiectiv al legilor
       c. Clasificarea legilor
       d. General şi particular în acţiunea legilor

B. DETERMINISMUL CA TEORIE ŞI METODĂ

   1. Teoria determinismului
       a. Ştiinţa contemporană şi determinismul
       b. Definirea materialist-dialectică a determinismului
   2. Determinismul ca metodă
       a. Determinism şi cunoaştere
       b. Probabilitate şi previziune

C. DETERMINISMUL SOCIAL

   1. Obiectiv şi subiectiv în dezvoltarea socială
   2. Determinism şi libertate
   3. Libertate şi responsabilitate în condiţiile socialismului

Capitolul V

DEZVOLTARE ŞI PROGRES; DIALECTICA DEZVOLTĂRII SOCIALE

Dialectica materialistă — teorie filozofică a dezvoltării

A. CATEGORII ŞI LEGI FUNDAMENTALE ALE MIŞCĂRII ŞI DEZVOLTĂRII

   1. Legea trecerii de la schimbări cantitative la transformări calitative
       a. Calitate, cantitate, măsură
       b. Evoluţie şi salt în procesul dezvoltării
   2. Legea negării negaţiei
       a. Negaţia ca moment al trecerii de la vechi la nou
       b. Negarea negaţiei
   3. Legea contradicţiei
       a. Contradicţie şi contrarii ; unitatea şi opoziţia contrariilor
       b. Universalitatea, varietatea şi specificitatea contradicţiilor

B. DIALECTICA DEZVOLTĂRII SOCIALE

   1. Revoluţia socială
       a. Conceptul de revoluţie
       b. Revoluţia socialistă
   2. Progresul social
       a. Ideea de progres. Criterii şi factori ai progresului
       b. Particularităţi ale progresului în socialism
   3. Dialectica contradicţiilor în viaţa socială
       a. Specificul contradicţiilor sociale; contradicţiile în societatea socialistă
       b. Particularităţi şi metode specifice ale rezolvării contradicţiilor în capitalism şi în socialism
   4. Lupta dintre nou şi vechi — lege generală a dezvoltării sociale

Capitolul VI

REFLECTARE ŞI CONŞTIINŢĂ ; STRUCTURA ŞI DINAMICA CONŞTIINŢEI SOCIALE

A. REFLECTAREA

   1. Categoria de reflectare
       a. Conţinutul şi natura reflectării
       b. Reflectare şi informaţie
   2. Formele principale ale reflectării. Preistoria conştiinţei
       a. Niveluri ale reflectării în natură ; specificul reflectării în natura vie
       b. Reflectarea umană

B. CONŞTIINŢA

   1. Natura şi conţinutul reflectării conştiente
       a. Psihic şi reflectare ; particularităţile actului conştient
       b. Funcţia activă a conştiinţei
   2. Conştiinţa individuală şi conştiinţa socială ; conştiinţa de sine

C. CONŞTIINŢA SOCIALĂ

   1. Existenţa socială şi conştiinţa socială
       a. Determinarea conştiinţei sociale de către existenţa socială
       b. Rolul activ al conştiinţei sociale
   2. Structura conştiinţei sociale
       a. Nivelurile conştiinţei sociale
       b. Formele conştiinţei sociale
             1) Conştiinţa politică
             2) Conştiinţa juridică
             3) Morala
             4) Arta
             5) Ştiinţa
             6) Religia
             7) Filozofia
   3. Conştiinţa socialistă
       a. Conţinutul şi particularităţile conştiinţei socialiste
       b. Dezvoltarea conştiinţei socialiste în etapa actuală în ţara noastră

Capitolul VII

CUNOAŞTERE ŞI ADEVĂR ; ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA

A. OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA GNOSEOLOGIEI

   1. Gnoseologia — parte integrantă a filozofiei
   2. Înnoiri fundamentale aduse de marxism în gnoseologie

B. PRACTICĂ ŞI CUNOAŞTERE

   1. Unitatea dintre practică şi cunoaştere
   2. Funcţiile practicii în cunoaştere

C. STRUCTURI ŞI OPERAŢII COGNITIVE

   1. Individual şi social în cunoaştere
   2. Cunoaştere şi limbaj
       a. Geneza şi natura limbajului
       b. Semn şi semnificaţie
       c. Termen şi concept ; expresie şi propoziţie
       d. Funcţiile de cunoaştere ale limbajului
   3. Cunoaşterea ostensivă şi cunoaşterea discursivă
       a. Cunoaşterea ostensivă
       b. Cunoaşterea discursivă ; operaţii logico-semantice şi sintactice
       c. Înţelegere şi cunoaştere discursivă

D. TEORIA ADEVĂRULUI

   1. Conceptul de adevăr
   2. Adevăr analitic şi adevăr sintetic
   3. Adevăr relativ şi adevăr absolut. Caracterul istoric al cunoaşterii
   4. Adevărul şi viaţa socială

E. FORME ŞI METODE ALE CUNOAŞTERII ŞTIINŢIFICE

   1. Observaţie şi experiment
   2. Ipoteză şi teorie
       a. Ipoteza — mijloc de extindere a orizontului cunoaşterii
       b. Geneza şi structura teoriei ştiinţifice
       c. Funcţiile teoriei ştiinţifice
   3. Axiomatizare, formalizare, modelare
       a. Axiomatizarea
       b. Formalizarea
       c. Model şi modelare

F. ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA

   1. Particularităţi ale dezvoltării ştiinţei contemporane
   2. Unitatea dialectică dintre cercetare, învăţămînt, producţie

Capitolul VIII

ACŢIUNEA UMANĂ ; ACŢIUNE SOCIALĂ ŞI CONDUCERE

   1. Obiectul şi problematica praxiologiei
       a. Marxismul şi praxiologia
       b. Obiectul praxiologiei şi raporturile ei cu alte ştiinţe

   2. Conţinutul şi structura acţiunii sociale
       a. Complexitatea şi determinismul acţiunii umane
       b. Structura acţiunii sociale
       c. Principalele forme ale acţiunii sociale

   3. Praxiologia şi teoria generală a normelor
       a. Geneza şi natura normelor
       b. Determinarea acţiunii umane din perspectiva teoriei generale a normelor

   4. Praxiologia şi conducerea vieţii sociale
       a. Conducere şi acţiune
       b. Principii ale conducerii societăţii socialiste

Capitolul IX

CULTURĂ, CIVILIZAŢIE, UMANISM

   1. Conceptul de cultură
       a. Cunoaştere şi cultură
       b. Cultură şi valoare
       c. Creaţie şi cultură
       d. Comunicaţie şi cultură

   2. Civilizaţie şi cultură

   3. Tehnică, cultură, civilizaţie
       a. Tehnica — valoare culturală şi factor de civilizaţie
       b. Relaţia om-maşină în civilizaţia contemporană
       c. Revoluţia ştiinţifico-tehnică şi dimensiunile culturii şi civilizaţiei contemporane

   4. Umanismul în perspectiva culturii şi civilizaţiei contemporane
       a. Semnificaţia conceptului de umanism
       b. Umanismul socialist şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii