|
A
Accidente. — 427, 436, 490, 506—503.
Acumularea
capitalului. — 574, 575,
589, 595—593, 601, 602.
— condiţiile ei
necesare. — 589—592.
— şi gradul de
exploatare a forţei de muncă. — 608—613.
— legea generală a
acumulării capitaliste. — 623, 624, 630, 654, 655.
— Malthus despre
acumularea capitalului. — 589, 605.
— J. St. Mill
despre acumularea capitalului. — 600.
— Ricardo despre
acumularea capitalului. — 599, 624.
— Smith despre
acumularea capitalului. — 599—600, 604, 624, 627, 629, 631.
— vezi şi
Reproducţie, lărgită.
Acumularea
primitivă a capitalului. —
438, 440, 579, 580, 594, 633, 634, 719—766.
— metodele ei. —
719—737, 762, 763, 765.
— momentele ei
principale. — 741, 742, 748, 754—760.
Africa.
— 277, 452, 754, 762.
Agio.
— 112.
Agitaţia împotriva
legilor cerealelor. —
302.
Agitaţia pentru
ziua de muncă de 8 ore.
— 311, 312, 426.
Agitaţia pentru
ziua de muncă de 10 ore.
— 236, 294, 295, 301.
Agricultură. —-
192, 194, 438, 439, 652, 653, 685, 746—753.
— şi marea industrie. — 510—512, 751—753.
— folosirea
maşinilor. — 385, 386, 516, 511, 685.
— aplicarea
ştiinţei. — 511.
— cooperarea în
agricultură. — 338, 339.
— revoluţionarea
agriculturii. — 438, 439, 460, 713, 714, 717, 747, 749.
Albitorii şi
boiangerii. — 484.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 307, 308, 376.
— munca femeilor.
— 306—308.
— timp de muncă suplimentar în albitoriile scoţiene. — 553.
America
— America de Sud.
cum se hrănesc
muncitorii care lucrează în mine. — 583.
— Indiile
Occidentale. — 756, 762,
773.
— agricultură şi sclavie. — 276—277.
— vezi şi
Statele Unite ale Americii.
Analiză.
— 26, 49, 64, 65, 73, 74, 90,
94, 95, 226, 227, 327, 336, 545, 575, 591.
— a formelor
economice. — 11, 12.
— ştiinţifică a
formelor vieţii omeneşti. — 90.
— vezi şi
Marfă, Valoare, Forma valorii.
Anarhie a
producţiei capitaliste. —
367, 487, 496, 509, 535.
Anglia
— ca ţară clasică
a capitalismului. — 12, 251, 252, 657, 658, 754.
— dezvoltarea
sistemului industrial în Anglia şi perspectivele sale. — 39.
— răspîndirea
muncii simple. — 210.
— muncitorii
englezi — campioni ai clasei muncitoare moderne. — 310.
— statute ale
muncii. — 281, 742, 743.
— comerţul exterior. — 460—465, 467, 585, 660, 755, 757.
— populaţia. — 454,
455, 640, 652, 658, 722.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 249, 251, 280—283, 286—312, 406,
497—502.
— istoria
circulaţiei banilor în Anglia. — 111, 156, 758.
— sistemul englez
de măsuri şi greutăţi pe piaţa mondială. — 34.
— creşterea avuţiei. —
658—668.
— industria.
— 423—428, 660.
industria
bumbacului. — 443, 444,
457, 462—468.
exemplu de
fabricaţie automată a hîrtiei. — 390.
manufactura lînii.
— 388.
procesul de
dispariţie lentă a ţesătorilor manuali de bumbac din Anglia. — 440.
Antagonisme.
— 12, 149, 302, 617.
— ale modului de producţie capitalist. — 21, 343, 450,
538, 655, 667, 680, 681.
— între
exploatatori şi exploataţi. — 342.
Antichitate.
— 74, 92, 93, 95, 114, 146,
149, 153, 175, 176, 180, 183, 298, 344, 345, 358, 375—377, 517, 732.
Apologetică.
— 21, 128, 546, 558, 562, 566,
617, 620, 648, 650, 763, 767— 768, 770, 771.
— a teoriei
compensării. — 446—451.
— apologeţi ai
sistemului de fabrică. — 367.
Arabia.
— 247.
Argint.
— 157, 158.
— ca marfă bani. —
113.
— raportul valoric
dintre argint şi aur. — 111, 112, 156.
— extragerea
argintului. — 156.
Aristocraţie
funciară. — 683, 684,
723.
Aristocraţie
muncitorească. — 676,
Armata activă a
muncitorilor. — 646, 648, 652—655.
Armată industrială
de rezervă. — 496, 509, 510, 638—656,
671—713, 714.
— şi munca de sezon. — 487.
— vezi şi
Suprapopulaţie, relativă
Ascetism.
— 603.
Asia. —
144, 154, 344, 369, 459, 462
467, 518, 520, 572, 643.
Astronomie.
— 519.
Ateism.
— 16.
Atena.
— 96, 376, 377, 517.
Aur.
— 143, 144, 157, 158.
— ca marfă
echivalent specifică — 109.
— ca marfă bani. — 109, 114, 118, 119.
— raportul dintre
aur şi argint. — 111, 112, 156.
— influenţa
schimbării valorii aurului asupra funcţiei sale de bani. — 113.
— extragerea aurului. — 156, 158.
— vezi şi
Bani.
Australia.
— 279, 460, 643, 776.
Austria.
— 287.
Avariţie.
— 599, 602, 603.
Avuţie. —
49, 57, 58, 60, 146, 151.
— legătura dintre
natură şi muncă. — 58.
— izvoarele
oricărei avuţii. —
512.
— banii ca expresia
ei socială. — 144, 145.
— banii ca
reprezentant universal al avuţiei materiale. — 146, 156.
B
Balanţă comercială. — 157.
Bancnote. —
140, 151—157, 158, 753.
Bancocraţie. — 729, 758.
Bandmühle
(maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor). — 436, 437.
Bani.
— 73, 95, 107, 111, 182.
— echivalent
general. — 83, 100, 104, 105.
— produsul necesar
al procesului de schimb. — 101.
— o relaţie
socială. — 97, 146, 151.
— caracterul de
fetiş al banilor. — 90, 105, 146.
— transformarea
banilor în capital. — 160—189,
— determinarea
valorii lor.
— 106.
— banii nu au
preţ. — 110.
— funcţiile banilor. — 105, 110,
152, 153, 157, 158.
ca măsură a
valorilor. — 109, 110, 112, 118, 131, 142, 143, 150;
ca etalon al preţurilor.
— 112, 113, 137, 138;
ca bani de calcul.
— 115, 151, 170, 171;
ca mijloc de
circulaţie. — 118—143, 148—151, 158,
171;
ca mijloc de plată. — 140, 147—158, 547;
ca mijloc de
tezaurizare. — 143—147, 155, 158;
bani universali. — 156—158.
— bani de credit.
— 141, 151—153.
— bani de hîrtie.
— 139, 140, 141, 142.
— bani-muncă.
— 109.
— circulaţia
banilor de metal. — 112,
141, 148.
— deprecierea
banilor. — 748.
— falsificarea
banilor. — 106, 115.
— forma
bani.
— 11, 12, 62, 83, 85, 90, 103, 104,
110.
— vezi şi Forma valorii.
— criză financiară.
— 151.
— piaţa financiară.
— 160.
— denumiri
monetare.
— 114, 115.
— teoriile banilor.
— istoria teoriei
banilor. — 11.
— currency-principle. — 157.
— Currency School. — 630.
— little shilling
men. — 244.
— circulaţia
banilor. — 128—143, 160—166, 182.
— Smith despre
circulaţia banilor. — 137.
— semn bănesc. — 105, 106, 141, 142.
Bani-muncă.
— 109.
Bankact-ul din
1844. — 156, 775.
Bauernlegen
(izgonirea ţăranilor). — 439,
736, 737.
Bază şi
suprastructură. — 95,
99, 368, 381, 382, 492, 624.
Bănci.
— 758.
— bănci naţionale.
— 156.
Belgia.
— 287, 309, 610, 679, 680.
Bimetalism.
— 111, 112, 156, 157.
Brazilia.
— 54, 55.
Bresle. — 319, 320,
333, 350, 368, 374, 438, 514, 721, 742, 753.
Brutării.
— 259, 277, 434.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 307.
— concurenţa
dintre brutari. — 553.
— munca excesivă a
calfelor de brutari. — 261—263.
Burghezie.
— 20, 21, 495, 655, 766.
Bursă. — 151, 204,
758.
C
Cai-putere.
— 384, 385, 397, 423, 424.
Calitate,
cantitate. — 49, 50, 52,
53, 320.
Calitatea muncii. —
560, 561.
Canada. — 734.
Canalizare
(irigare). — 519.
Capital
— ca valoare care
se autovalorifică. — 321.
— o relaţie
socială. — 514, 769.
— istoria formării
capitalului. — 160. 753.
condiţiile istorice
de existenţă a capitalului. — 182.
banii ca prima sa
formă de manifestare. — 160.
— formula generală a capitalului. — 160—169.
contradicţiile formulei generale a capitalului. — 169—179.
— circulaţia
capitalului. — 166, 574, 575.
— compoziţia,
capitalului. — 622.
capital constant. —
212—220, 221, 222—227, 233, 317, 318, 614, 615, 620.
capital variabil. —
212—220, 221, 222—232, 314, 317, 318, 577, 579, 614, 621.
compoziţia
valorică. — 622, 632.
compoziţia tehnică. — 622, 631, 634,
637.
compoziţia
organică. — 220, 227, 317, 336, 370, 371, 451, 452, 458, 622, 623, 633,
638—641, 645.
compoziţia
capitalului total dintr-o ramură de producţie. — 622, 623.
compoziţia
capitalului social al unei ţări. — 622, 623.
— capital
comercial. — 160, 169,
176, 177, 369, 515, 753.
— capital
cămătăresc. — 160, 169,
515, 602, 753.
— capital
industrial. — 169, 753.
— capital purtător
de dobîndă. — 151, 168,
177.
— James Mill despre
capital. — 167, 198, 199.
— vezi şi
Acumularea capitalului.
Concentrarea capitalului. Centralizarea capitalului
— export de
capital. — 621.
— migrarea
capitalului. — 648.
Capital cămătăresc.
— 160, 176, 177, 515, 602, 753.
—
Luther despre capitalul cămătăresc. — 602.
Capital-comercial. — 176, 177, 512.
„Capitalul“
— dialectica în
„Capitalul“. — 25—27.
— modul de a cita
al lui Marx. — 34, 35, 37, 41, 42.
— burghezia şi
„Capitalul“. — 16, 19— 25, 28, 42—46.
— clasa muncitoare
şi „Capitalul“. — 15, 16, 20—22, 31, 38, 39.
—
Capitalist
— capital
personificat. — 166, 244, 319, 320, 601.
— funcţia sa. —
197, 198, 208, 319—320, 342—343, 601.
— deosebirea sa
faţă de tezaurizator. — 167.
— geneza
capitalistului industrial. — 753.
Caracterul de fetiş — vezi Marfă, Bani.
Carta.
— 291.
Cartişti.
— 294, 295.
Case
de muncă (Workhouse).
— 278, 286, 406, 412, 611, 612, 664, 669, 677, 678, 687, 761, 762.
Caste. — 350, 376, 377.
Categorii
— ale economiei
burgheze. — 90, 542, 543, 545.
— personificarea
unor categorii economice. — 16, 176.
— categoriile
economice poartă amprenta istoriei. — 182.
Catolicism. — 95.
Cauză şi efect. — 642, 644.
Căi ferate.
— 156, 392—393, 572, 637, 642,
647, 673, 775.
— muncă excesivă
şi accidente. — 263, 264.
— muncă de sezon. —
486.
Cărămidării. —
472, 473.
Celibat.
— 625, 626, 656.
Centralizarea
capitalului. — 635—637,
659, 765, 766, 775.
Cerere şi ofertă.
— 292, 318, 544, 623, 638, 640, 641, 645, 647—652.
— legea cererii şi ofertei. — 449, 646—650, 713,
741, 771—773, 775.
Cheltuieli de
producţie. — 544.
Chimie.
— 37, 38, 64, 65, 97, 98, 227,
320, 389, 470, 495, 615.
— rolul sistemului
vascular al
producţiei. — 193.
— deosebirea dintre
materialul principal şi cel auxiliar dispare. — 194
— munca de noapte în
manufacturile de produse chimice. — 471.
China. — 86, 144,
610, 735, 754.
— fabricarea hîrtiei. — 390.
Chrematistică.
— 166, 177.
Ciclu industrial. —
20, 27, 487, 630, 643,
646.
— şi situaţia
muncitorilor. — 461, 468.
— şi suprapopulaţia. — 641, 642, 647, 650.
— periodicitate. —
39, 643, 646.
— vezi şi
Crize.
Circulaţia
mărfurilor. — 126—132,
133—139, 144, 145, 147—148, 160—178, 183.
— formula
circulaţiei simple a mărfurilor. — 160—165.
— nu
este
o sursă de plusvaloare. — 169—178.
Ciumă.
— 709.
Clasa
muncitoare
— şi capital. —
305, 306, 320, 416, 418, 578, 591.
— reproducerea ei.
— 582, 533, 591.
— şi revoluţie. —
15, 16, 496, 765, 766.
— în Germania. —
19, 21.
— în Anglia. — 15,
295, 309, 310.
— vezi şi
Proletariat, Luptă de clasă.
Clase
— desfiinţarea
claselor. — 22.
— burghezie
(Mittelklasse). — 654, 668, 760, 766.
— vezi şi Clasa
muncitoare, Proletariat,
Ţărănime, Burghezie.
Colonii.
— 345, 650, 652, 767—776.
Colonizare.
— 460.
Comerţ
— comerţ exterior. —
591, 642.
— comerţ interior.
— 643.
— comerţ cu
ridicata. — 489.
— vezi şi
Comerţ mondial, Piaţă mondială.
Comerţ
cu sclavi. — 276, 277, 405,
452, 548, 754, 755.
— în acumularea
primitivă. — 762, 763.
Comerţ cu
zdrenţe.
— 472.
Comerţ mondial.
— 155, 157, 160, 453—454.
Compania Indiilor
Orientale. — 462, 756.
Comunism
— relaţii de
producţie. — 92—94.
— proprietatea în
comunism. — 92, 93, 766.
— este nevoie de o
bază materială. — 94.
— maşinile în
comunism. — 402.
— munca în
comunism. — 92, 93.
— munca necesară în
comunism. — 535.
— timpul de muncă
în comunism. — 93.
— organizarea
muncii sociale. — 366, 375.
— repartiţia în
comunism. — 93.
— educaţia în
comunism. — 492, 496.
— asociaţie de
oameni liberi. — 93.
— dezvoltarea
deplină şi liberă a fiecărui individ. — 602.
Condiţii de alimentaţie ale muncitorilor. — 663—667, 637.
Condiţii de locuit.
— 472, 587, 663.
— ale muncitorilor
de la oraşe. — 666—673, 677.
— în districtele
miniere. — 675—677.
— de la sate. —
689—699, 712.
Condiţii de
producţie. — 215.
— condiţii sociale
de producţie date. — 201.
— condiţii sociale
de producţie medii. — 202.
Concentrarea
capitalului. — 370, 482, 483, 486, 509, 511,
634, 659.
Concentrarea
mijloacelor de producţie.
— 340, 366, 633, 764.
Concurenţa. — 357,
461, 462, 480, 482, 484, 499, 535, 555,
556, 569, 610, 636, 643, 745, 766.
— legea coercitivă
a concurenţei. — 280, 327, 330, 367, 401, 602.
— pîrghie a
centralizării capitalului. — 635, 636.
— printre
muncitori. — 555, 563, 645.
Confecţionarea cuielor.
— 474, 554, 640.
Cooperare.
— 333—335, 336, 337—346, 350,
355, 395, 468, 633.
— simplă. —
344—347, 356, 357, 370, 371, 387, 388, 481.
— forma de bază a modului
de producţie capitalist. — 346, 197—198, 580, 581,
Consum.
— 244.
— individual. 587.
— productiv. —
197—198, 220, 581— 583, 587.
— Malthus despre
consumul productiv. — 583.
— James Mill despre
consumul productiv. — 583.
Consumul de opiu.
— 408.
Constrîngere
economică. — 741.
Contradicţii.
— 128, 151, 152, 317,
318, 415, 416, 450, 542, 545, 572.
— metode pentru
rezolvarea lor. — 118, 119.
— dezvoltarea
contradicţiilor — singura cale istorică pentru transformarea unei anumite
forme istorice de producţie. — 497.
— „contradicţia“
hegeliană, sursa oricărei dialectici. — 606.
— la schimbul de
mărfuri. — 117.
— ale producţiei
capitaliste. — 495, 496, 509.
— în mişcarea
corpurilor. — 118, 119.
Conştiinţă
burgheză. — 366.
Conţinut şi formă.
— 50, 94, 95, 343, 593.
Credit. —
636, 677, 759.
— sistemul
internaţional de credit. — 757, 759.
— relaţii de
credit între muncitori şi capitalişti. —
186—189.
— sistemul creditului public vezi — Sistemul
împrumuturilor de stat.
Creştinism.
— 93.
Critică.
— 17, 26.
Crize economice
— întreruperi
forţate ale procesului de muncă. — 220.
— întreruperi ale
procesului de producţie şi ale procesului de circulaţie. — 134—135.
— stagnări în
desfacere. — 482.
— stagnarea
circulaţiei. — 599.
— periodicitate. —
39—40, 643, 647.
— posibilitatea şi
realitatea crizelor. — 128.
— nu schimbă nimic
în tendinţa de a prelungi ziua de muncă. — 252.
— efectele crizei
asupra situaţiei clasei muncitoare. — 552, 676—680.
— criza din 1825. —
20.
— criza din
1846—1847. — 293.
— criza din
1857—1858. — 252, 676.
— criza din 1866. —
663, 677, 678.
— vezi şi Criză
financiară, Industria
bumbacului, Ciclu industrial.
Cuba. — 277.
Currency principle.
— 157.
Currency School.
— 630.
Cursul
schimbului.
— 157—159.
— Ricardo despre cursul schimbului. — 157.
D
Deism. — 93.
Despotism.
— 737.
— despotismul
capitalului. — 343, 411, 444, 445—650,
654.
— despotismul
diviziunii manufacturiere a muncii. — 367.
Dezvoltare în sens sociologic. — 12, 16, 26.
Dialectică
— metodă
dialectică. — 25—27.
— dialectică
hegeliană. — 27.
— „contradicţia“
hegeliană, sursa oricărei dialectici. — 606.
— critică şi
revoluţionară. — 27.
— legea
transformării cantităţii în calitate — 320.
Dictatura
proletariatului. — 22,
496, 765.
Distribuţie
vezi
Repartiţie.
Diviziunea muncii
— diviziunea
socială a muncii. — 89, 361, 367—369,
374—377, 453, 494, 495.
— diviziunea
naturală a muncii. — 32, 121, 362.
— în general, în
particular, în detaliu. — 361, 362.
— în manufactură. —
347—375, 378, 387—389, 391, 428, 492, 493.
— în fabrică. — 56,
57, 388, 389, 395, 428—431, 492.
— în atelier. —
367, 376, 438.
— diviziunea
teritorială a muncii. — 363.
— diviziunea
internaţională a muncii. — 460.
— scade valoarea
forţei de muncă. — 361, 439.
— muncă
intelectuală şi muncă fizică. — 432, 513.
— desfiinţarea
vechii diviziuni a muncii. — 496.
— şi producţia de
mărfuri. — 56, 57, 120—122, 182, 361—363.
— baza ei naturală.
— 518.
— Petty despre
diviziunea muncii. — 353, 375.
— Platon despre
diviziunea muncii. — 376.
— Smith despre
diviziunea muncii. — 359, 364, 372. 373, 375.
Dobîndă. — 240,
398, 574, 600, 753.
— parte a
plusvalorii. — 598.
— Aristotel despre
dobîndă. — 177.
Dogmatism.
— 600.
Drept
— relaţii juridice
ale producţiei de mărfuri. — 99.
— exploatarea
forţei de muncă — primul dintre drepturile omului caracteristice capitalului.
— 302, 303, 406.
— dreptul burghez.
— 189, 246, 546, 547, 625, 670.
— dreptul de
proprietate al capitalistului. — 584, 593—595, 597.
— dreptul
la muncă.
— 311.
— vezi şi
Justiţie, Egalitate.
E
Economie
— bazea materială a
lumii. — 96.
— şi politică. —
96.
— şi muncă. — 535.
— a mijloacelor de
producţie. — 335— 336, 339—340, 396, 435, 481, 535, 765.
— a mijloacelor de
plată. — 151, 154.
Economie naturală. — 91,
92, 144, 751.
Economie politică
— istoria ei. — 35,
375.
— economia
politică în Germania şi particularităţile ei. — 19, 21, 22.
— parţialitatea ei.
— 16, 19—21.
— punctul ei de
plecare. — 57.
— terminologia ei.
— 37, 38.
— economia politică
clasică. — 20, 21, 598, 599, 604, 619, 767.
— în opoziţie cu
economia vulgară. — 95.
— critica economiei
politice. — 20—22.
— limitele
economiei politice burgheze. — 16, 20, 548.
Economie politică
clasică, vezi
Economie politică.
Economie politică
vulgară. — 20, 21, 94,
96, 128, 316, 318, 509, 512, 523, 526, 527, 545, 546, 572, 573, 607, 621.
— în opoziţie cu
economia politică clasică. — 95.
— economia politică
vulgară germană despre „Capitalul“. — 22.
— vulgarizarea
teoriei lui Ricardo în Anglia. — 20.
— despre formarea
plusvalorii. — 229, 235—241, 521.
— despre valoare. —
69.
— despre bani. —
107.
— presupune că
cererea şi oferta se acoperă. — 171.
— înlocuirea
muncitorilor prin maşini. — 446—450.
— vezi şi
Apologetică, Malthusianism.
Economii.
— 208, 604, 605.
— Malthus despre
economisire. — 599.
— vezi şi
Economie.
Educaţie
(Învăţămint). — 668.
— îmbinarea muncii
cu învăţămîntul şi gimnastica. — 492.
— şi legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 409—410, 490, 491, 596, 604.
— în comunism. —
492, 496.
— Owen despre
educaţie. — 310, 491, 492.
— Smith despre
învăţămîntul public. — 373.
Egalitate
— noţiunea de
egalitate între oameni. — 75.
— la schimbul de
mărfuri. — 172.
— egalitate burgheză. — 188, 189.
Egipt.
— 247, 344, 351, 377, 517—519.
Elveţia
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 286, 510.
— fabricarea de
ceasornice. — 354.
Emigrare. — 279, 378, 460, 583—587, 621,
643, 651, 703, 704, 710, 711, 716—718, 767, 773, 775.
— de muncitori
industriali. — 467, 468.
Emulaţie. —
337, 340.
Esenţă şi fenomen.
— 541, 543, 546, 548,
549, 579.
Etiopia.
— 247.
Ev mediu
— 106, 438, 515, 721, 723, 753,
754, 758.
— caracteristica
evului mediu european. — 91, 92.
— şi catolicism. —
95.
— cooperarea în
evul-mediu. — 345.
— ruinarea
debitorului feudal. — 149.
— viramentele din
Lyon, în evul mediu. — 151.
— sistemul
breslelor. — 319.
— vezi şi
Feudalism
Exploatare. —
302, 322, 406.
— transformarea
exploatării feudale în exploatare capitalistă. — 721.
— vezi şi
Forţă de muncă, Supramuncă,
Munca femeilor, Munca copiilor.
Exploatarea omului
de către om. — 721,
vezi şi Exploatare
Exportul de lînă.
— 460.
Expropriere
— a producătorilor
nemijlociţi. — 721.
— a pămîntului. —
721—737, 759, 760.
— a
expropriatorilor. — 765, 766.
— vezi şi
Acumulare primitivă
F
Fabricarea
dantelelor
— exploatare
neînfrînată. — 254, 255.
— starea sănătăţii
muncitorilor. — 474
— munca modernă la domiciliu. — 474—476.
— şcoli de
dantelărie. — 474—476.
— trucksystem. —
478.
— timp suplimentar.
— 553.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 485, 486,
— transformare în
fabricarea dantelelor. — 483.
Fabricarea hîrtiei.
— 348, 355, 359, 390.
— sistemul
schimburilor. — 270—271.
Fabricarea
tapetelor
— munca copiilor.
— 257—259.
— timp suplimentar
în imprimeriile de tapete. — 553.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306.
Fabrică.
— 427—436, 459, 469, 470.
— ca o uriaşă „casă
de muncă“. — 287.
— capacitate de
expansiune bruscă şt în salturi a sistemului de fabrică. — 459—461.
— fabrici-cottage.
— 469.
— diviziunea muncii
în fabrici. — 56, 57, 388, 389, 395, 428—431, 492.
— Fourier despre
sistemul de fabrică. — 436.
— Owen despre
sistemul de fabrică. — 509.
— Ure despre
sistemul de fabrică. — 389, 427, 428, 433, 445, 446.
Falsificarea
alimentelor. — 188, 189,
259, 260, 556, 611.
Familie
— caracterul ei
istoric. — 362. 498.
— munca familiei. —
92.
— baza economică a
vechii familii. — 497, 498.
— desfiinţarea
vechii familii în cadrul sistemului capitalist. — 498, 511.
Fenicieni.
— 145.
Ferme
— concentrarea lor.
— 716—717.
Fermieri.
— 753.
— geneza
fermierilor capitalişti. — 746—748.
Fertilitatea
solului. — 510—512, 517,
518, 532, 631, 685.
Feudalism
— caracteristică
generală. — 91, 92, 343, 345, 546, 578, 579, 603, 721— 723, 729.
— descompunerea
lui. — 438, 721, 728.
— în Germania. —
248, 439, 732, 737.
— în Principatele
Dunărene. — 246— 250.
— în Anglia. — 686,
722—729, 747.
— în Franţa. — 748,
749.
— în Italia. — 722.
Fier.
— 452.
Fierar.
— 264, 267.
Fizică
— legile generale
ale fizicii. — 57.
Fiziocraţi. —
177, 539.
— meritul
fiziocraţilor. — 600.
— doctrina lor
despre neproductivitatea oricărei munci neagricole. — 204.
— despre munca
productivă. — 514.
— şi renta funciară. — 96.
Fond de acumulare.
— 534, 601, 609, 612,
614, 618.
Fond de consum
— al
capitaliştilor. — 577, 590, 599, 600, 601, 609, 614, 619.
— al muncitorilor.
— 812, 627.
Fond de muncă.
— 578, 579, 623.
— aşa-numitul fond
al muncii. — 618— 621.
Fond de producţie.
— 590.
Fond de rezervă.
— 535, 577.
Forma de echivalent
vezi
Forma valorii
Forma-marfă.
— 117.
— forma cea mai
generală şi mai puţin dezvoltată a producţiei burgheze. — 97.
Forma valorii.
— 11, 12, 55, 62—85, 95,
103, 105.
— analiza ei. — 64,
65, 73, 75.
— dezvoltarea ei. —
62, 76.
— simplă. — 63—78.
— relativă. —
63—72, 76, 78, 82, 101.
— forma de
echivalent. — 63, 64, 76, 78, 81, 82, 106, 107.
— forma de
echivalent general. — 82— 86, 103.
— trei
particularităţi ale formei de echivalent. — 70—73.
— totală sau
dezvoltată. — 77—80.
— forma relativă
dezvoltată. — 77—83.
— forma generală. —
80—86.
— forma bani. — 11,
12, 62, 74, 33— 85, 103, 110.
— Aristotel despre
forma valorii. — 74, 75.
— Bailey despre forma valorii. — 64.
Formarea de
rezerve. — 599.
Formaţiuni
social-economice. — 95,
182—183.
— dezvoltarea lor
ca un proces istoric natural. — 16.
— importanţa
mijloacelor de muncă pentru studierea formaţiunilor social-economice dispărute. — 192— 193.
— diviziunea muncii
în cele mai diferite formaţiuni social-economice. — 366—368.
— ele se deosebesc
prin forma supramuncii. — 228—229, 246—250.
Formă şi conţinut.
— 50, 94, 343, 593.
Forme de conştiinţă
socială. — 95.
Forme de producţie.
— 99, 154.
— dezvoltarea
contradicţiilor — singura cale istorică pentru transformarea unei forme
istorice de pro ducţie. — 497.
Forme
intermediare.
— 484, 515.
Forţă de muncă.
— 180, 197, 203, 205
215, 219, 222.
— ca marfă. —
179—182.
— valoarea ei de
întrebuinţare. — 180, 186, 188, 190, 198, 206, 219, 244, 594.
— condiţiile
cumpărării şi vînzării ei. —179—182, 186—198, 206, 245, 312, 406, 628, vezi şi
Piaţa muncii
— valoarea forţei
de muncă. — 228,
314—317, 324—327, 330, 336, 404, 525—532, 545—548, 552, 553.
determinarea
valorii ei. — 183—185, 228, 242, 276,
524.
cheltuielile pentru producerea ei. — 184, 214.
element
istoric şi moral. — 184.
limita minimă a valorii forţei de muncă. — 185, 528.
— preţul forţei de
muncă. — 185— 188, 524, 527—531, 545—548.
plătirea forţei de
muncă sub valoarea ei, 258, 609 vezi şi
Salariu
— reproducţia
forţei de muncă. — 184,
185, 228, 276, 314, 315, 319, 329, 330, 404, 524, 526, 527, 541, 544, 545, 623,
624.
durata forţei de
muncă. — 245, 276—280, 651.
uzura
forţei de muncă. — 530, 531.
Forţă hidraulică.
— 385, 386, 618.
Franţa.
— 16, 20, 21, 363, 725, 748.
— populaţia. — 699,
700.
— legislaţia în
Franţa. — 745, 746.
— statute ale
muncii. — 280.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 286— 289, 310, 311.
— legislaţie
draconică. — 742.
— impozite. — 153,
154.
— plata
contribuţiei de război în bani de metal. — 158.
— exemple de
manufactură propriu-zisă de hîrtie. — 390.
— revoluţia
franceză (1789). — 104, 510, 745, 746.
— revoluţia din
iulie (1830). — 606.
— revoluţia din
februarie (1848). — 588.
— insurecţia din
iunie de la Paris (1848). — 296.
— micşorarea
staturii soldaţilor. — 250, 251.
Furnale.
— 486.
G
Gaeli.
— 735—737.
General, singular,
particular. — 361, 362.
Generaţii de
muncitori.
— succedarea lor
rapidă. — 279, 280, 651.
Germania. — 320,
384.
— apariţia
iobăgiei. — 248.
— transformarea
forţată a ţăranilor liberi germani în ţărani dependenţi şi în şerbi în timpul
lui Carol cel Mare. — 732.
— războiul
ţărănesc. — 248.
— Bauernlegen (izgonirea ţăranilor). — 439, 736, 737.
— dezvoltarea
producţiei capitaliste. — 12, 15, 19.
— inventarea
Bandmühle-i (maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor) în sec. XVI.
— 436, 437.
— exemplu de
producţie meşteşugărească în fabricarea hîrtiei. — 390.
— oţelăria Krupp. —
400.
— clasa muncitoare
în Germania. — 19, 21.
— situaţia
muncitorilor de fabrică din Prusia. — 279.
— munca copiilor. —
283.
— statutele pentru
menţinerea salariilor la nivel scăzut. — 743—744.
— economia politică
în Germania şi particularităţile ei. — 19, 21, 22.
— statistică
socială. — 15.
— micşorarea staturii soldaţilor. — 250.
— măsuri, greutăţi,
monede. — 34.
Grad de
exploatare vezi
Plusvaloare
Grecia.
— 74—75, 145—146.
Grevă. — 435, 445,
464, 745.
— a muncitorilor de
la maşini (1851) — 445.
— a muncitorilor
din industria bumbacului din Preston (1853). — 464.
— a muncitorilor de
la fabricile de panglici din Coventry (1860). — 563.
— a muncitorilor
constructori londonezi (1860—1861). — 245, 552, 554.
— a ţesătorilor din
Darven (1863). — 435.
— a ţesătoarelor
din Wiltshire (1863). — 434, 435.
— a olarilor
(1866). — 435.
— a muncitorilor
agricoli din Buckinghamshire (1867). — 263.
— a minerilor
belgieni (1867). — 610.
I
Iava.
— 401
Iluminism.
— 106.
Impozite.
— 154, 526, 572.
— transformarea
prestaţiilor în natură în plăţi în bani. — 154, 736.
Impozit pe venit.
— 706.
Imprimerii de
stambă
— numărul
persoanelor folosite. — 640.
— folosirea
maşinilor. — 400.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 305, 410—411.
India.
— 350, 441. 460, 608, 640 754—
757.
— obştea hindusă. —
55, 92, 102, 339, 344, 345, 367, 368, 608.
— forma naivă de
tezaurizare. — 144, 145.
— import şi export
de aur şi argint. — 145, 147.
— producţia de
bumbac. — 416.
— fabricarea
hîrtiei. — 390.
— reglementarea
alimentării cu apă. — 519.
— foamete. — 363,
518, 757.
— influenţa
Companiei engleze a Indiilor orientale. — 756—757.
Industria
bumbacului. — 277—281,
299, 304—309, 376, 388, 400, 420—428, 430—444, 451—453, 585—587, 645, 664.
— numărul
persoanelor folosite. — 443, 455, 457—459, 640.
— situaţia
muncitorilor. — 304, 305, 462—468.
— sistemul
schimburilor. — 268.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 279, 289.
— crize în
industria bumbacului. — 253, 403, 404, 435, 442—444, 462, 465, 583—587.
— şi sclavie. —
452.
Industria inului
— numărul
persoanelor folosite. — 455, 457, 458.
— munca în
filaturile de in. — 239.
— accidente în
industria inului din Irlanda. — 490.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria lînii.
— 364, 388, 430, 616.
— numărul
persoanelor folosite. — 455—458, 640.
— reducerea muncii
copiilor. — 402.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria mare
— şi maşinile. —
380—512.
— punctul ei de
plecare. — 380, 391, 403.
— baza ei tehnică
este revoluţionară. — 494—495.
— şi diviziunea
muncii. — 493, 496.
— şi agricultura. —
510—512, 752, 753.
— trecerea
manufacturii moderne şi a muncii la domiciliu la marea industrie. — 478—489.
Industria mătăsii.
— 348.
— numărul
persoanelor folosite. — 456—458, 640.
— munca copiilor. —
303, 304, 472.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 289.
Industria
metalurgică. — 471, 484.
— numărul
persoanelor folosite. — 456.
— sistemul
schimburilor. — 267—274.
Industria minieră.
— 194, 472, 506, 561,
582, 613, 775.
— numărul
persoanelor folosite. — 452, 456, 640.
— situaţia
muncitorilor. — 309, 674— 677.
— munca femeilor. —
268, 402, 505, 506.
— munca copiilor. —
402, 503.
— munca în minele
de aur. — 247, 754.
— truck-sistemul în
minele engleze. — 188, 675.
— legislaţia
minieră. — 501, 502—505, 507, 508.
Industria
transporturilor
— şi piaţa
mondială. — 454.
— vezi şi
Mijloace de comunicaţie.
Inspectori de
fabrici. — 15, 251, 502,
510.
— inspecţia
minelor. — 507—508.
Intensitatea
muncii. — 418—426, 529, 530, 534, 535, 560, 561.
— gradul ei normal. — 209, 516.
— intensitatea
medie a muncii. — 530, 568, 569, 572.
— diferenţe
naţionale. — 530, 569, 572.
Instrumente de
muncă. — 198, 209.
— diferenţierea
lor. — 363.
— diferenţierea şi
specializarea în manufactură. — 352, 354.
— revoluţionarea
lor. — 374, 494, 495.
— vezi şi
Mijloace de muncă.
Intermediar.
— 748—749.
Invenţii.
— 391, 638.
— istoria
invenţiilor. — 444.
— nu sînt un
produs al unui singur individ. — 381.
— din perioada
meseriilor. — 353, 359.
Iobăgie.
— 248.
Irlanda.
— 262, 263, 489, 704—718,
760.
— descreşterea
populaţiei ei. — 279, 452, 704, 709—711, 716, 717.
Istorie
— împărţirea epocii
preistorice. — 193.
— începutul
istoriei omenirii. — 192.
— deosebirea dintre
istoria omenirii şi istoria naturii. — 381, 382i
— epocile istorice
nu sînt despărţite prin linii de demarcaţie abstract-riguroase. — 380.
— două perioade
mari ale istoriei economice. — 38.
Istoria culturii.
— 26.
Italia.
— 722, 725.
î
Împletitul paielor
— munca la
domiciliu în zilele noastre. — 474, 477.
— şcoli pentru
împletitul paielor. — 479.
Înstrăinare.
— 440, 582, 618, 655.
Înşelătorii.
— 560.
Întreprinderi mici.
— 499, 509, 764.
Învăţămînt
politehnic. — 491—492,
491 498.
J
Jaf.
— 233, 276, 371, 471, 496. 511, 511
612 vezi şi Risipă.
Japonia.
— 154, 723.
Justiţie
(jurisdicţie)
— engleză. —
262—264, 299, 300, 30 306, 434, 435, 741, 745.
— în feudalism. —
344.
L
Legătorie de cărţi.
— 553, 554.
Legea
cu privire la ziua de muncă de
10 ore. — 239—241, 291,
292, 293-295, 298, 301, 302, 312, 554.
Legea pentru
asistenţa săracilor. —
440, 463, 682, 690, 727, 728.
Legea plusvalorii
— ca lege economică
a dezvoltării societăţii moderne. — 16.
— producţia de
plusvaloare sau arta de a stoarce plusvaloare — legea absolută a modului de producţie
capitalist. — 628.
— legi care
determină masa plusvalorii — 314—318.
Legea populaţiei.
— 26, 629, 630, 64.
Legea valorii.
— 54, 55, 89, 200, 318, 328—330, 366, 530, 542, 543, 569.
— aplicarea legii valorii la zilele
de muncă
ale diferitelor naţiuni. — 530, 569.
Legi.
— 25, 89, 320.
— şi tendinţe. —
12.
— legi naturale.
— 26, 350.
— sociale.
— 12, 25—27, 89, 351,
495,
533.
— economice. — 26,
89, 101, 595, 640, 741.
impunerea legilor
economice. — 12, 116, 496, 630.
— ale
schimbului de mărfuri.
— 171, 172, 178, 206, 207,
244—246, 591 — 595, 597.
— ale cererii şi
ofertei. — 449, 647, 648—650, 714, 741, 771—773, 774.
— transformarea
legilor proprietăţii private ale producţiei de mărfuri în legi ale aproprierii
capitaliste. — 593—597.
— ale modului de
producţie capitalist. — 293.
— legile imanente
ale producţiei capitaliste, ca legi coercitive ale concurenţei. — 280, 327.
—
legea
plusvalorii
ca lege economică a
dezvoltării societăţii moderne. — 16.
Producţia de
plusvaloare, sau arta de a stoarce plusvaloare, este legea absolută a modului de
producţie capitalist. — 628.
legi care determină
masa plusvalorii. — 314—318.
— legea generală a
acumulării capitaliste.
— 622—623, 630, 653—655.
— legea
salariului. — 549, 568.
— legea
fertilităţii descrescînde a solului.
— 511—512.
— legea circulaţiei
banilor. — 133— 137,
141, 152, 154—155.
lege specifică a
circulaţiei banilor de hîrtie. — 141.
— vezi şi
Legea populaţiei, Legea
valorii.
Legi cu privire la
interzicerea asocierilor.
— 743, 745.
Legi cu privire la
reglementarea muncii în fabrici
— din 1833. — 236,
286, 287, 289—294.
— din 1842 (în
mine). — 503.
— din 1844. —
291—294, 296—297, 302, 303, 409, 422.
— din 1845 (in
imprimeriile de stambă). — 305, 410, 411.
— din 1850. — 251,
279, 302—304, 305.
— din 1860 (cu
privire la inspecţia minelor). — 503, 507.
— din 1861
(producţia de dantele). — 474.
— din 1863
(albitorii, brutării). — 306, 307.
— din 1864. —
483—486, 490.
— din 1867. — 500—502.
— din 1872 (în
mine). — 508.
— din 1878. — 509,
510.
— vezi Legea
zilei de muncă de 10 ore.
Legile cerealelor.
— 20, 717.
— abrogarea lor. —
291, 293, 467, 683, 684.
Legile împotriva dreptului de asociere. — 462.
Legislaţie
— cu privire la
contractele de muncă. — 180, 742, 743.
— împotriva
vagabondajului. — 738.— 741.
— vezi şi
Legislaţie cu privire la
reglementarea muncii în fabrici.
Legislaţie cu
privire la reglementarea muncii în fabrici.
— 12, 240, 250, 425, 426, 436, 508,
509.
— ca legislaţie
excepţională. — 309.
— extinderea ei
asupra tuturor ramurilor industriale. — 483, 484.
— revolta
fabricanţilor împotriva acesteia. — 296, 305, 322, 430.
— grăbeşte ruinarea
meşterilor mai mici. — 486.
— clauze privind
educaţia. — 409— 411, 491—493, 496, 503, 505.
— clauze privind
ocrotirea sănătăţii. — 489, 490.
— în Anglia. — 15,
250, 251, 281, 283—285, 286—312, 406, 497—503;
— în Franţa. —
286—289, 310, 311.
— în Austria. —
287.
— în Elveţia. —
287, 510.
— în S.U.A. — 282.
Legislaţie
draconică. — 738—743.
Libertate.
— 82, 188, 189.
— şi necesitate. —
117, 118.
— a capitalului. —
289, 367, 679.
— înăbuşirea
libertăţii individuale. — 511.
— iluzii de
libertate în capitalism. — 546.
Liberul schimb.
— 21, 39, 251, 292, 293,
305.
— apologeţi ai
liberului schimb. — 76, 475.
— adepţi ai
liberului schimb. — 302, 489, 546, 753.
Liga împotriva
legilor cerealelor.
—
21.
Little shilling
men. — 244.
Lock-out (concedieri în masă). — 461,
554:
Lumpenproletariat.
— 653.
Lupta de clasă.
— 20—22.
— în antichitate. —
149.
— între clasa
capitaliştilor şi clasa muncitoare. — 309, 436.
— a muncitorilor
pentru reducerea zilei de muncă. — 245, 262, 288, 293, 303, 306, 307, 309, 312, 420—421.
— se dezvoltă
o
dată cu acumularea capitalului. — 663.
— mişcarea
proletariatului agricol englez. — 263.
Lux.
— 603, 604, 607.
M
Magna Charta.
— 313.
Malthusianism.
— 363, 512, 543, 625,
626, 643, 710, 714.
Manufactură. — 333,
346, 394, 438, 468, 493, 652, 750, 751, 762.
— perioada
manufacturii propriu-zise. — 38, 347, 377,
470, 752, 760, 761.
— caracterul ei
capitalist. — 370—380.
— meseria ca punct
de plecare a manufacturii.
— 347—349, 377—380, 438.
— dubla origine a
manufacturii. — 347—350.
— două forme de
bază — manufactura eterogenă şi manufactura organică, — 352—361.
— combinarea
diferitelor manufacturi. — 358.
— diviziunea muncii
în manufactură. — 347—358, 378,
387—389, 391, 428, 492, 493.
— muncitorul parţial în manufactură. —
350—352, 359, 360.
— scăderea valorii
forţei de muncă. — 361, 377.
— şi forţa productivă a muncii.
— 351, 377.
— această bază
tehnică îngustă exclude o descompunere realmente ştiinţifică a procesului de
producţie. — 349.
—
maşinile în manufactură. — 358, 359, 391, 392.
— ca bază tehnică
nemijlocită a marii industrii. — 391.
— manufactura
modernă. — 470—473,
479—487.
Manufactură de ace.
— 349, 354.
Manufactură de
ceasornice
— exemplu clasic al
manufacturii eterogene. — 352—355.
Manufactură de
chibrituri
— munca
copiilor. — 257.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306—485.
Manufactură de
peniţe de oţel. — 469—
470.
Manufactură
de postav.
— 348.
Manufactură de
trăsuri. — 347—348.
Marea
proprietate funciară.
— 20, 21, 730.
Marfă —
128, 147.
— analiza mărfii. —
11, 49, 85, 95, 183, 211.
— produsul unor
munci particulare autonome şi independente unele de altele. — 57, 88.
— dublul caracter
al mărfii. — 49—53, 55—62, 74, 75, 85, 87, 100.
— dedublarea ei în
marfă şi bani. — 102, 109, 119.
— caracterul ei de
fetiş. — 85—98, 108.
Marxism
— influenţa lui
asupra mişcării muncitoreşti. — 39, 40.
Maşină. —
220, 352, 359.
— spre deosebire de
unealtă. — 380, 381.
— productivitatea
ei. — 396—400, 411, 412, 565.
— uzura
fizică a maşinii.
— 215, 276.
uzura ei medie. —
396.
uzura materială are un dublu aspect. —
413.
— uzura morală a
maşinii. — 223, 413,
414, 482, 586.
— mijloc pentru
producerea de plusvaloare.
— 380.
rolul diferit al
maşinii în procesul de muncă şi în procesul de valorificare. — 496—498.
limita pentru
folosirea maşinii în capitalism. — 401—403.
— motor.
— 382, 383—386, 391, 393, 429.
— maşină-unealtă.
— 382—385, 387, 388, 393, 394, 422,
429.
ca punct de plecare al revoluţiei industriale. — 382.
mecanism de transmisie.
— 382, 386, 387, 388,
390, 391, 422.
— lupta dintre
muncitori şi maşină. —
436—440.
Maşină
calorică.
— 382, 469.
Maşină cu
abur.
— 382, 383—386, 390, 391, 393, 394,
399, 400, 421, 423, 441, 482, 485, 492, 618, 761.
Maşină de cusut.
— 480—481.
Maşină
de filat.
— 331, 383, 384, 386, 389, 390, 398, 399,
400, 422, 423— 425, 430, 437, 438, 443, 445, 453, 457, 565.
Maşină
electromagnetică. — 382.
— Maşinile şi marea
industrie. — 380—512.
— părţile lor
componente. — 382—387.
— cooperarea mai
multor maşini de acelaşi gen. — 388.
— fabricarea
maşinilor cu ajutorul maşinilor. — 393.
— cuprinde
încontinuu noi ramuri ale producţiei. — 440, 453.
— repercusiunile
folosirii capitaliste a maşinilor asupra muncitorilor. —
427—455, 654.
repercusiunile
asupra muncitorului şi familiei sale. — 403—411, 416.
respingerea şi atracţia
muncitorilor. — 456—467, 616.
— şi prelungirea
zilei de muncă. — 411—418.
— influenţa
maşinilor asupra intensităţii muncii. — 418—440.
—
mecanismul
specific al perioadei manufacturiere.
— 359.
— maşina în
comunism. — 401—402.
— Babbage despre
maşini. — 413.
— J. St. Mill
despre maşini. — 380,
— Petty despre
maşini. — 438.
— Proudhon despre
maşini. — 431.
— Ricardo despre
maşini. — 397, 401, 402, 416, 439, 446.
— Say despre
maşini. — 397.
— Steuart despre
maşini. — 438.
— vezi şi Sistemul
automat de maşini
Maşinism
— 353, 359—391, 394.
Material de muncă.
— 217, 218, 221.
Materialism
— istoric. —
25—27.
—
ştiinţific-naturalist abstract. — 381.
Materie primă.
— 198, 202, 215, 221—
223, 233—235,
— obiectul muncii
filtrat prin muncă anterioară. — 191, 194.
— ca semifabricat
sau produs intermediar. — 195.
— ca materie
principală şi ca materie auxiliară. — 194.
— consum inutil de
materii prime. — 209.
Materiale
auxiliare. — 194, 215,
221, 233.
Mărimea
valorii.
— 53—55, 60, 61, 67—70, 78, 80, 81,
86, 90, 94, 95, 107, 116, 117, 163, 164, 168, 171, 541.
— măsurarea ei. —
53, 54, 89.
— posibilitatea
unei abateri a preţului de la mărimea valorii. — 117.
Mediu
geografic.
— 517—520.
Mercantilism.
— 158, 521.
— şi forma de
echivalent. — 559.
— sistemul
mercantilist restaurat şi valoarea. — 95.
— definiţia
capitalului. — 169.
Merceologie.
— 50.
Meşteşug (meserie). — 333, 345—350, 356, 368—378, 380—382, 468—470,
481, 482, 493, 498, 502, 515, 633, 654, 753,
759, 766.
— efectul
introducerii maşinilor asupra meseriilor. — 456, 459, 460.
Metafizică. — 25.
Metale
nobile.
— 132.
— ca echivalent
general. — 104.
— valoarea
imaginară a metalelor nobile. — 106.
— vezi şi
Aur, Argint.
Metalurgie.
— 358.
Metamorfoza
mărfurilor. — 118—133,
143, 147—150.
Metodă. —
— dialectică. — 27.
— materialistă. —
382.
— la Hegel. — 27.
— pentru rezolvarea
contradicţiilor. — 118, 119.
— folosită în
„Capitalul“. — 22, 25—27, 31, 38.
— deosebirea
dintre metoda de cercetare şi metoda de expunere. — 25, 27.
— a apologeticii
economice. — 128.
Mexic. — 156, 180,
209, 757.
Mijloc de muncă.
— 195, 196—197, 214,
216, 223, 234—235, 430—432, 513, 613.
— importanţa pentru
studierea formaţiunilor social-economice dispărute. — 192, 193.
— indicator al
relaţiilor sociale. — 193.
— indicator al
gradului de dezvoltare a forţei de muncă omeneşti. — 193.
— pămîntul ca
mijloc de muncă. — 192, 193.
— mijloacele de
muncă mecanice ca sistemul osos şi muscular al producţiei. — 193.
— sistemul vascular
al producţiei. — 193.
— uzura lor fizică.
— 217, 218, 219, 276, 396, 413.
— uzura lor
morală. — 223, 413, 483, 586.
— consum inutil de
mijloace de muncă. — 209.
Mijloc de
producţie. — 181, 182,
194, 195—198, 212—223, 234, 246, 339, 340, 366, 513, 633, 764.
— şi forţa
productivă a muncii. —
54, 631, 632.
— întruchipări
materiale ale capitalului constant. — 227.
— din punctul de
vedere al procesului de valorificare. — 267.
— vezi şi
Instrumente de muncă, Mijloc de
muncă, Maşini, Materie
primă.
Mijloace de
comunicaţie. — 363, 459,
460, 488.
— revoluţionarea
lor este determinată de revoluţionarea modului de a produce în industrie şi
agricultură — 392.
Mişcarea
luddiţilor. — 437.
Mizerie vezi şi
Acumulare, Legea generală a
acumulării capitaliste, Şomaj, Pauperism, Armată industrială de
rezervă,
Suprapopulaţie, Muncă excesivă.
Moarte prin
inaniţie. — 481, 663,
666, 678, 756.
Mod
de producţie.
— 90, 93, 95.
— al vieţii
materiale. — 95.
— continuarea
existenţei unor moduri de producţie perimate. — 15.
— capitalist.
— 12, 49, 719—721.
contradicţia sa
imanentă. —
226.
limitele sale. — 490, 619, 621
— vezi şi
Sclavagism, Feudalism, Comunism.
Modă
— şi munca de sezon. — 486, 487.
Mode.
— 265.
Modificarea
valorii. — 146.
Monedă.
— 138—143.
Monopol.
— 462, 467, 491, 717, 756.
— al mijloacelor de
producţie. — 246.
— al capitalului. — 766.
— monopolul
englez asupra pieţei mondiale.— 533.
Mortalitate.
— 266—267.
— a copiilor de
muncitori. — 406—407.
— în districtele
industriale în comparaţie cu districtele agricole. — 311, 312.
— a tipografilor
şi croitorilor londonezi. — 473.
— vezi şi
Moarte prin inaniţie.
Mühle (moară). — 359.
— Bandmühle
(maşină pentru ţesutul panglicilor şi ceaprazurilor). — 436, 437.
— Getreidemühle
(moară de cereale). — 358.
— Wassermühle
(moară de apă). — 358, 386, 416.
— Windmühle (moară
de vînt). — 383.
Muncă
— necesitate
naturală eternă. — 57, 197.
— ca activitate
vitală normală. — 61.
— proces între om
şi natură. — 190— 191.
— caracterul social
al muncii. — 74, 86—90,
109, 200.
munca nemijlocit socializată. — 92, 395.
—
dublul caracter
al muncii. — 56—61, 65,
72—74, 85, 87, 94, 95,
212—214, 547.
muncă abstractă. —
52,
53, 58—62, 65—67, 73, 82, 88, 90, 93,
94, 213.
muncă concretă
(utilă). — 52—62, 65, 73, 86, 94—95, 208, 213.
—
ca
substanţă creatoare de valoare. — 53, 55, 60, 65,
74, 543.
munca însăşi nu are
valoare. — 543, 545.
munca simplă, munca
socială medie. — 53, 59, 185,
202,
210, 211.
muncă complexă
(potenţată). — 59, 209—211, 320, 351.
— muncă vie.
— 195, 196, 205—207, 226, 321,
618.
— muncă trecută
(moartă). — 195, 206—
208, 226, 244, 321, 617.
— muncă
productivă.
— 194, 214, 219, 513, 599—600.
— muncă,
neproductivă. — 454,
455, 598—600.
— muncă
privată.
— 73, 87—90,
93,
109.
— muncă
intelectuală şi fizică.
— 432, 513.
— Petty despre
muncă. — 58.
— Ricardo despre
muncă. — 217.
— Smith despre
muncă. — 51.
— vezi şi
Munca de clacă, Supramuncă
Munca copiilor.
— 239, 240, 253—259,
267—274, 277, 283, 402—411, 446, 470—473, 475—478,
481, 483—486, 488, 492, 498, 500—505, 509, 533, 651, 701—704, 761.
— legi cu
privire la munca copiilor. — 288—289, 297, 302—305, 409—410.
— în sec. al
XVII-lea. — 283, 284.
Muncă de clacă.
— 91, 247—250, 546, 578, 737.
Muncă
de noapte. —
267—274, 321, 472, 486.
Muncă
de sezon.
— 487—489.
Muncă
excesivă.
— 263, 264, 472, 485, 486, 552, 553, 556,
557, 559, 562, 645.
Munca femeilor.
— 267, 291, 300, 306—308, 402—404,
407—408, 410—413, 470, 471, 475—477,
478—480, 492, 498, 505, 506, 509,
510, 534, 553, 554, 701—703.
Munca la domiciliu.
— 92, 309, 443, 497, 498, 499, 611,
711, 736, 751—753.
— modernă. —
470—181, 487, 509, 510, 515, 561, 652.
Muncă
privată
vezi
Muncă
Muncă salariată.
— 96, 182, 232, 546,
774.
Muncitor
— liber în dublu
sens. — 181, 720.
— apariţia
muncitorilor salariaţi. — 181, 183, 345, 720, 721, 742, 763.
— relaţiile lor de
dependenţă. — 584, 538, 623—627, 771—773.
— sporirea
numărului muncitorilor salariaţi. — 403, 404, 622—625.
—
şi diviziunea
muncii. — 359, 360, 366, 371, 373, 492, 493, 495, 496.
— ca anexă a
maşinii. — 337—339, 511, 654.
— muncitor de
fabrică. — 428, 429, 457, 458.
— mutilarea
spirituală şi fizică a muncitorilor. — 371—373.
— îndatorirea
muncitorilor. — 662.
— muncitori care
efectuează operaţii preliminare. — 429, 561.
— vezi şi
Muncitor agricol, Proletariat,
Condiţii de alimentaţie ale muncitorilor, Condiţii de locuit
Muncitor agricol.
— 187, 263, 277—279,
284, 285, 452, 722—723.
— situaţia lor. —
510—512, 664—665, 681—701, 711—715, 725, 726, 732.
—
salariile lor. — 564, 611, 612, 647, 653.
— deplasarea lor la
oraşe. — 652, 653, 699.
— numărul lor. —
455.
Muncitor care
efectuează operaţii preliminare.
— 429, 562.
Muncitor nomad.
— 673, 674.
N
Natură
— şi muncă. — 57,
58, 190, 191.
— şi om. — 57, 85,
93, 190, 191, 196, 197, 450, 511, 513, 614.
— forţe naturale ca
forţă productivă a muncii. — 55, 394—396, 398, 633.
— condiţii naturale
ale forţei productive a muncii. — 517—520.
Naţiune
— liberă. — 625.
— industrială. —
642.
— rapacitatea
subminează pînă la rădăcină forţa vitală a naţiunii. — 250.
— o naţiune
trebuie şi poate să înveţe de la alta. — 15.
Navigaţie
— şi munca de sezon.
— 487—489.
Negare
— a realităţii
existente. — 27.
— negarea negaţiei.
— 766.
Numărul
populaţiei şi densitatea ei. —
363.
O
Obiectul muncii.
— 191, 194, 203, 212,
513, 613.
— pămîntul ca
obiect general al muncii omeneşti. — 191.
Obligaţii.
— 150, 151.
Olanda. —
754, 757, 759.
— statute ale
muncii. — 281.
— naţiunea
capitalistă model în sec. al XVII-lea. — 755.
— istoria
sistemului colonial olandez. — 755—763.
— fabricarea
suveicilor. — 363.
— folosirea
vîntului ca forţă motrice.— 383.
— exemplu de
manufactură propriu-zisă de hîrtie. — 390.
— sistemul fiscal
modern. — 759.
Olărie
— situaţia
muncitorilor. — 256, 257, 277.
— munca copiilor. —
255—256.
— salariul cu
bucata. — 562.
— Legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306, 484, 485, 491.
Oligarhie.
— 626, 729.
Om
— şi natură — 57,
86, 93, 190, 191, 194, 198, 382, 450, 511, 513, 614.
— este prin natura
sa un animal social. — 337.
— după părerea lui
Franklin — prin natura sa un făuritor de unelte. — 337.
— după părerea lui
Franklin — un animal care face unelte. — 192.
Opiu.
— 150, 756.
Opoziţie
(antagonism, contradicţie, contrariu).
— 82, 119, 441, 519.
— dintre valoarea
de întrebuinţare şi valoare. — 76, 102, 127.
— dintre marfă şi
bani. — 102, 152.
— dintre munca
intelectuală şi munca fizică. — 513.
— dintre oraş şi
sat. — 363, Sil.
— dintre clase. —
20.
— unitatea şi lupta
contrariilor. — 127.
Oraş şi sat.
— 364, 511.
Oscilaţiile
preţurilor. — 114, 131,
132, 178, 179, 367, 544, 630.
P
Patologie
industrială. — 373, 374.
Pauperism.
— 440, 441, 533, 586, 652—654,
657, 662, 663, 666—678, 686, 690, 700, 728, 732, 738. Vezi şi
Vagabondaj, Legea pentru asistenţa
săracilor, Case de muncă.
Pauperizare.
— 210, 264, 440, 441, 496,
510, 511, 609—612, 623—625, 627, 767—768.
vezi şi
Acumulare, Legea generală a
acumulării capitaliste, Şomaj, Pauperism, Armată industrială de rezervă,
Supraproducţie, Supramuncă
Pămînt
— ca obiect general
al muncii omeneşti. — 191.
— ca mijloc de
muncă. — 192, 193.
Pedepse
— pentru muncitorii
de fabrică. — 433— 435.
Peonaj.
— 182.
Personificare. —
— a categoriilor
economice. — 16, 176.
— a relaţiilor
economice. — 100, 123.
Piaţă
— crearea pieţei
interne. — 748—753.
— vezi şi
Piaţa de mărfuri, Piaţa muncii,
Piaţă mondială
Piaţa muncii.
— 160, 179—183, 186—189, 197, 277—279, 312, 316, 404—406, 543, 555, 561, 584, 623, 638, 639, 640, 641, 645—651, 675,
676, 775—776.
— ca o secţiune
specială a pieţii de mărfuri. — 182.
— influenţa
maşinilor pe piaţa muncii. — 405.
Piaţă mondială. — 156—159, 160, 365, 393, 459—162, 465,
488, 569, 572, 610, 642, 722, 763, 765.
— măsurile şi
greutăţile engleze pe piaţa mondială. — 34.
— suprasaturarea
ei. — 442, 461.
Pieţe coloniale.
— 438, 480.
Plusprodus. — 241, 590, 591, 598.
Plusvaloare.
— 164—169, 199, 232, 234,
591—601.
— increment sau
excedent peste valoarea iniţială. — 164.
— circulaţia
mărfurilor nu este o sursă de plusvaloare. — 170—178.
— absolută. — 326,
417, 514, 515.
— relativă. —
323—325, 326, 327—332, 414, 415, 418, 419,
514, 515.
— suplimentară. — 328, 329.
— rata plusvalorii.
— 224—226, 227—230, 231—240, 243, 249, 314—318, 415, 516, 528, 529,
609, 651.
— diferite formule
ale ratei plusvalorii. — 536, 540.
— metoda pentru
calcularea ratei
plusvalorii. — 323, 324.
— masa plusvalorii.
— 314—318, 415, 609, 618.
— factori care
determină mărimea plusvalorii. — 524—534.
— şi creşterea populaţiei. — 318.
— transformarea
plusvalorii în capital. — 589—598.
— repartizarea
plusvalorii. — 232, 574, 600, 619, 623.
— fiziocraţii
despre plusvaloare. — 539.
— Ricardo despre
plusvaloare. — 520— 528.
— Smith
despre
plusvaloare. — 539.
Politică şi economie.
— 96.
Popoare nomade.
— 104.
Posibilitate şi
realitate. — 128.
Preţ (forma-preţ). — 76, 84, 90, 99—114,
117, 600, 632.
— şi valoare. —
117, 171, 172, 173, 178, 232.
— şi mărimea
valorii. — 147, 172.
— preţuri de piaţă.
— 178, 179, 357, 541.
— preţuri medii. —
178, 179, 232.
— forma preţ
imaginară. — 117.
— vezi şi Bani,
Forma valorii.
Principatele
Dunărene. — 248, 249.
Problema pieţii.
— 39, 40.
Proces de producţie
— al mărfii ca
unitate dintre procesul de muncă şi
procesul
de formare a valorii. — 199, 210.
— procesul de
producţie capitalist ca unitate a procesului de muncă şi a procesului de
valorificare. — 210.
Proces de
valorificare. — 198—211,
221, 321, 342, 439, 539.
— şi maşinile. —
396.
Procesul muncii.
— 190, 203, 207, 212—
223, 513.
— elemente simple
ale procesului muncii. — 191—196.
— rolul omului în
procesul muncii. — 190—192.
— rolul
capitalistului în procesul muncii. — 197, 198, 208.
Productivitatea
muncii. — 54, 60, 375,
395, 396, 516, 533, 534, 568—573, 608, 609, 615—617, 636, 641.
—
influenţa ei
asupra masei produselor. — 61.
— influenţa ei
asupra mărimii valorii. — 55, 60, 61,
68—69.
— şi valoarea
forţei de muncă. — 324, 327, 330, 525—529, 566.
— şi mărimea
plusvalorii. — 525—529, 532.
— forţa productivă
socială a muncii. — 337, 340, 470,
517, 617, 768.
— forţa productivă
socială a muncii ca forţă productivă a capitalului. — 345, 346, 370, 375, 395, 520.
— forţa productivă
a zilei de muncă combinate. — 340, 341.
— creşterea
productivităţii muncii. — 326—332, 340, 408.
— metode de
sporire a forţei productive sociale a muncii. — 654.
— reducerea
productivităţii muncii. — 533.
— şi perfecţionarea
uneltelor. — 352.
— si maşinile. —
396, 398—400, 411, 412.
— factor important
în acumularea capitalului. — 613—616, 631—634.
Producţia
articolelor de lux. —
453.
Producţie de
bumbac. — 363, 364, 459,
460.
— şi maşinile. —
392, 400.
Producţie
capitalistă
— punctul ei de plecare. — 333, 345, 346, 580, 719,
721.
— primele
începuturi în sec. al XIV-lea şi al XV-lea. — 721, 722.
— producerea de
plusvaloare — scopul ei determinant. — 166, 167, 241, 276, 308, 319, 330, 331,
341, 343, 624. 628, 758.
Producţie de
mărfuri. — 89, 160, 182,
356, 567.
— condiţiile ei
istorice. — 181—182.
— în cele mai
diferite moduri de producţie. — 128, 182.
— premisa generală
a modului de producţie capitalist. — 363.
— diviziunea
socială a muncii — condiţia de existenţă a producţiei
de
mărfuri. — 56, 57.
Profit.
— 38, 241, 459, 461, 462, 574,
600, 630, 638, 765.
— J. St. Mill
despre apariţia profitului — 521—522.
Profit comercial.
— 574.
Proletariat.
— 20, 21, 605.
— misiunea lui
istorică. — 22.
— dezvoltarea
conştiinţei lui de clasă. — 39.
— conştiinţa de
clasă teoretică a proletariatului german. — 21.
—
clasă cu adevărat revoluţionară. — 766.
— groparul
burgheziei. — 766.
— economia clasică
despre proletariat. — 605.
— vezi şi
Muncitor, Clasa muncitoare, Dictatura proletariatului
Proprietari
funciari. — 574, 587, 606,
607.
Proprietate
— asupra
mijloacelor de producţie. — 246, 247.
— proprietate
socială, colectivă. — 764.
— transformarea
proprietăţii. — 16.
— proprietate în
obşte. — 92, 249, 345,
723, 729—730.
uzurparea
pămînturilor obştii. — 723, 724, 729—733, 737, 747.
—
proprietate
privată.
— 102, 248,
764,767.
la romani şi la
germani. — 92.
transformarea proprietăţii private bazată pe munca
proprie a indivizilor în proprietate capitalistă.
— 764—776.
— proprietate
capitalistă.
— 198.
negarea acesteia. —
766.
— proprietatea în
comunism. — 92, 93, 766.
— vezi şi
Proprietate funciară
Proprietate
funciară. — 95, 169,
681—685, 690, 722, 723, 726—728, 732, 746.
Proprietate
parcelară.
— în Franţa. — 20,
700.
Proprietate privată
vezi
Proprietate
Protestantism.
— 93, 286.
— şi principiul
populaţiei. — 625, 626.
R
Rata profitului.
— 228, 229, 414, 528,
529, 638.
Război
— serviciul militar
a accelerat ruinarea plebeilor romani. — 732.
— serviciul militar
a accelerat ruinarea ţăranilor liberi germani. — 732.
Războiul american
de independenţă. — 15.
Războiul
antiiacobin. — 612, 682,
754.
Războiul civil din
America. — 15, 204, 266,
311, 404, 430, 435, 443, 735,
775.
Războiul de 30 de
ani. — 710, 736, 743.
Război de ţesut.
— 382, 390, 392, 433,
440, 444, 453, 457.
Războiul opiului.
— 754.
Războiul ţărănesc.
— 247.
Realizarea
mărfurilor. — 100, 116,
118, 149.
Reducerea timpului
de muncă. — 551,
552, 563, 564.
Reformă.
— 726—728.
Relaţii
— relaţii sociale
în evul mediu al Europei. — 91, 92.
— personificare a
raporturilor economice. — 100.
Relaţii de
producţie. — 90, 95.
—
antice. — 93.
— ale producţiei de
mărfuri. — 93.
— capitaliste. —
655.
— în comunism. —
92, 93,
Religie. — 86, 93, 94, 96, 276, 625—627, 631, 719,
748, 749.
— istoria religiei.
— 382.
Rentă.
— 37, 240, 537, 600, 608.
— transformarea
rentei în natură în rentă în bani. — 153, 154.
— rentă
funciară.
— 154, 514, 574, 675, 700, 716, 717,
732, 747, 748.
renta funciară
urbană. — 669.
renta funciară şi
fiziocraţii. — 97.
Rentă funciară
vezi
Rentă
Rentieri.
— 758.
Reparaţii.
— 217.
Repartizare.
— 93.
Reproducţie.
— 96, 155.
— condiţia de
existenţă a oricărei societăţi. — 576.
— condiţiile
reproducţiei capitaliste. — 576—588.
— reproducţie
simplă. — 576—588, 590,
591, 597, 623.
— reproducţie
lărgită. — 589—627, 623,
vezi şi Acumularea
capitalului
reproducţie
lărgită în cele mai diferite formaţiuni social-economice. — 607—608.
Revoluţie
— nu se face cu
ajutorul legilor. — 754.
— şi clasa
muncitoare. — 15, 16, 22.
— sistemul de
fabrică ca punctul ei de plecare. — 509.
— prin mijloace
paşnice şi legale. — 40.
— din 1848. — 21.
— vezi şi
Franţa.
Revoluţie
industrială. — 308, 381,
383, 384, 392, 393, 403, 437, 438, 478— 489.
Revoluţie
socialistă. — 496, 509,
765, 766.
Risipă
— a seniorilor
feudali. — 604—606.
— a capitaliştilor.
— 604, 605, 667.
— de forţă de
muncă. — 403, 471, 534-
— de materiale. —
343.
— vezi şi
Jaf
Roma.
— 95, 114, 153, 174, 175, 297,
731, 732.
România.
— 247—250.
Rusia.
— 249, 570, 728.
S
Salariu.
— 186—198, 284, 285, 305, 541—
546, 587, 594—597, 600, 601, 647.
— apare ca preţ al
muncii. — 541.
— şi durata zilei
de muncă. — 554— 561, 564.
— deosebiri
naţionale între salarii. — 568—573, 610, 615, 616, 775.
— scăderi din
salariu, reduceri de
salarii. — 294,
339—341, 462, 464,
466, 506, 560, 564, 566.
— creşterea
salariilor. — 623, 628, 631.
— dinamica generală
a salariului este reglată de către armata industrială de rezervă. — 646—649.
— reglementarea
prin lege a salariului. — 742—744.
— salariu nominal.
— 533, 549—551, 569,
682, 683.
— salariu real.
— 549, 569, 570, 614.
— salariu relativ.
— 569.
— salariu cu
bucata. — 419, 436, 558—
567.
formă transformată
a salariului pe unitatea de timp. — 558, 559.
existenţa
concomitentă a salariului pe unitatea de timp şi a salariului cu bucata. — 558,
559.
istoria salariului.
— 564, 565.
particularităţile
caracteristice ale salariului. — 560—564.
salariul cu bucata
şi productivitatea muncii. — 549, 565, 566.
— salariu pe
unitatea de timp. — 549—
557, 562.
unitatea de măsură
a acestui salariu. — 551.
existenta
concomitentă a salariului cu bucata şi a salariului pe unitatea de timp. — 558,
559.
— Malthus despre
salariu. — 533—534, 565.
— J. Mill despre
salariu. — 577.
— J. St. Mill
despre salariu. — 609, 620.
— Smith despre
salariu. — 579.
— West despre
salariu. — 550, 551.
Schimb.
— 70—100, 118—121, 171—177.
— apariţia
schimbului de mărfuri. — 80, 102, 103, 362, 363.
— şi forma de
echivalent. — 70, 73, 7 80—83.
— schimb de
produse. — 88, 89, 110,
120, 127, 163, 362.
schimb nemijlocit de produse. — 102, 103, 126.
— Ricardo despre
schimb. — 91.
— Say despre
schimb. — 176.
Schimb de produse
vezi
Schimb.
Sclavagism.
— 75, 104, 180, 208, 20 311,
343, 345, 452, 548, 607, 732, 76 770, 773.
— formă a
supramuncii.
— 229, 24 546.
— instrumente de
muncă în sclavagism — 209.
— simpatia
tory-ilor pentru
sclavie. — 266, 735.
— Aristotel despre
munca sclavilor. — 95.
Scoţia.
— 154, 155, 659, 733—738, 744.
— desfiinţarea
şerbiei. — 728.
Scumpete.
— 533.
Scupşcic.
— 369.
Shifting system.
— 301.
Semifabricat.
— 195,
Semnul valorii.
— 215.
Sfînta Alianţă.
— 20.
Sicilia.
— 519.
Sistem colonial. — 364, 754—758, 760.
Sistem de releuri.
— 289—292, 298—302, 322,
323, 336.
— vezi şi
Sistemul schimburilor.
Sistem fiscal.
— 659, 760.
Sistem monetar.
— 97, 152.
Sistem
protecţionist.
— 572, 573, 753, 754, 759, 760.
Sistem automat de
maşini. — 389, 390, 392,
393, 428, 429, 432, 433, 440,
444, 469,
615.
Sistemul cetelor.
— 408, 700—704,
Sistemul
împrumuturilor de
stat.
— 754, 755—760, 775.
Sistemul
schimburilor. — 267—274,
299
— vezi şi Sistem
de
releuri.
Situaţia în şcoli
— în Anglia. — 409—411,
491, 500.
Socialism,
mic-burghez.
— utopia despre
posibilitatea unui schimb nemijlocit
al mărfurilor. — 82, 83.
— şi producţia de
mărfuri. — 99, 102.
Socialism vezi
Comunism
Socializarea
muncii. — 765, 766.
Societăţi de asigurare.
— 216.
Societăţi pe
acţiuni. — 637, 659, 758.
— în calitate de
capitalist combinat. — 345.
— precursoarele
lor. — 320.
Sofistică.
— 21, 25.
Spania.
— 518, 754, 762.
Speculă. — 164,
204, 222, 279, 603, 677, 758, 775.
Stat, Putere de
stat. — 280—283, 373,
572, 754.
— intervenţia
statului în regimul fabricilor. — 406.
— controlul
statului asupra capitalului. — 498.
— subvenţii din
partea statului. — 320.
— vezi şi
Legislaţie cu privire la
reglementarea muncii în fabrici.
State civilizate.
— 16.
Statele Unite ale
Americii. — 469, 510—511, 759, 767.
— dezvoltarea
economică. — 460.
— şi sclavia. —
452, 762.
— sclavia a
paralizat orice mişcare muncitorească. — 311.
— imigraţie. — 279,
718, 767, 773, 775.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 281.
Statistică
— statistica
socială din Germania şi din restul ţărilor continentale ale Europei occidentale
în comparaţie cu statistica socială din Anglia. — 15.
Statul incaşilor.
— 102.
Statutele muncii.
— 281—283, 742—744.
Sticlăritul. —
275, 357, 358, 444.
— sistemul
schimburilor. — 269, 270, 271, 274.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 309, 499, 500.
Substanţa valorii.
— 52, 53, 55, 58—60, 65, 74.
Suedia.
— 729.
Supramuncă.
— 229—234, 241—259, 273,
323—327, 514, 516—619, 536—540, 547, 592.
— în antichitate. —
246.
— în sclavagism. —
229, 246, 546, 548.
— în feudalism. —
247, 546, 578.
— munca salariată
ca formă a supramuncii. — 229, 546.
— în perioadele de
criză. — 252, 253.
Suprapopulaţie,
relativă. — 277, 273,
403, 444, 460, 638—651, 654, 655, 710, 711, 714, 770, 775.
— diferitele ei
forme de existenţă. — 651—654.
— consecinţa
folosirii capitaliste a maşinilor. — 415, 416, 439, 533.
— şi ciclul
industrial. — 641—643, 646, 650.
— agricolă. — 647,
699—700, 704, 710.
— Ricardo despre
suprapopulaţie. — 431, 640.
— vezi şi
Şomaj, Armată
industrială
de rezervă.
Supraproducţie. — 599, 643, 648.
Suprastructură
— bază şi
suprastructură. — 95, 99, 368, 381, 382, 492, 625.
— juridică şi
politică. — 95.
Sweating-System
(Sistem de stoarcere a
sudorii). — 500.
Ş
Şerbie.
— 91, 686, 723.
— desfiinţarea ei.
— 721, 722, 727—728.
— formă a supramuncii. — 246—248, 546.
Şomaj.
— 39, 439, 446—455, 541, 552,
563, 564, 583, 624, 642, 650, 651, 713
vezi şi
Armată industrială de rezervă.
Ştiinţă.
— 11, 31.
— metode de
cercetare în ştiinţă. — 12.
— revoluţie în termenii
tehnici ai unei ştiinţe. — 37.
— folosirea
aceloraşi termeni tehnici în sens diferit. — 229.
— ca forţă
productivă a muncii. — 54, 371, 395, 396, 614, 615, 619, 633.
— ca factor
independent al procesului de muncă. — 655.
— aplicarea
tehnică conştientă a ştiinţei. — 765.
— aplicarea
tehnologică conştientă a ştiinţei în agricultură. — 510.
— ştiinţa în slujba
capitalului. — 372, 373, 395, 396, 445.
— vezi şi
Ştiinţa naturii.
Ştiinţă
administrativă
(Kameralwissenschaft). — 19.
Ştiinţa naturii.
— aplicarea ei
conştientă. — 394, 470, 494.
— sistemul metric
şi greutăţile în domeniul ştiinţei naturii. — 34.
T
Tableau économique.
— 601.
Tehnică. — 321, 326, 349, 384, 428, 441, 459,
471, 495, 614, 621. vezi şi Maşină.
Tehnologie.
— 54, 485, 494, 496, 511.
— istoria
tehnologiei. — 380—382.
Telegrafie. —
487.
Teologie.
— legenda biblică
despre păcatul originar. — 719.
Teoria abstinenţei.
— 204, 240. 603—608,
619, 719.
Teoria colonizării.
— 767—776.
Teoria compensării.
— 446—455, 648, 649.
Terminologie.
— 34, 37, 38, 229.
Tezaurizare.
—
144—147,
599, 601, 603.
Timp de muncă
— ca măsură a
valorii. — 55.
— timp de muncă
socialmente necesar — 53, 55, 61, 68—69, 71, 89, 183, 201, 202, 208, 213, 214,
228— 335, 356, 560.
— timp de muncă
necesar. — 228—232, 234, 240—243, 246, 248, 250,
323—328, 329, 356, 514, 519, 534.
— timp de
supramuncă. — 229, 252, 556.
— în comunism. —
93.
— „ultima oră“ a
lui Senior. — 235—241.
Tipografii.
— 493.
Trade-unionuri. —
263, 562, 566.
— recunoaşterea lor legală. — 745,
Tribut.
— 176, 608.
Tricotatul
ciorapilor. — 664—667.
— introducerea
maşinilor. — 482.
— legislaţia cu
privire la reglementarea muncii în fabrici. — 306.
Trucksystem. —
188, 477, 675.
Turcia.
— 154, 753.
Ţ
Ţărănime
— exproprierea
pămînturilor. — 722—737, 759, 760.
— ţărani medievali.
— 55 vezi şi Feudalism
— ţărani liberi. —
247, 248, 721, 732.
— Yeomanry. — 725,
728, 729.
— ţărani clăcaşi. —
580, 581.
— transformarea
micilor agricultor muncitori salariaţi. — 751.
U
Ucenici.
— 283, 493, 604.
Unealtă.
— 351—352, 380—385, 386
V
Vagabondaj
— legi împotriva
vagabondajului. — 738—741.
Valoare.
— 49—89, 94, 96, 97, 100-110,
171—173, 178, 199—201, 212—218, 229, 232,
541.
— analiza valorii.
— 94, 95.
— un raport
social. — 62, 66, 72, 75— 77, 81, 86—89, 93, 95, 97, 105, 122.
— simplă masă
amorfă de muncă omenească nediferenţiată. — 52, 59,
66, 73, 82.
— măsură a
valorilor. — 109, 113.
— valoare
individuală şi socială. — 328.
— istoria teoriei
valorii. — 11.
— economia politică
vulgară despre valoare. — 94, 95.
— Balley despre
valoare. — 78.
— Petty despre valoare. — 116.
— Ricardo despre
valoare. — 94, 95, 97, 200, 541, 616.
— Say despre
valoare. — 544.
— Smith despre
valoare. — 61, 95.
Valoare de
întrebuinţare. — 49, 50,
51—62, 67, 70, 74—78, 94, 96, 97, 101—103, 163, 170—176, 198—201, 213, 215,
218.
— legătura dintre
natură şi muncă. — 57, 58.
— valoare de
întrebuinţare socială. — 55.
— purtătoare
materială a valorii de schimb. — 50.
— rolul ei în
procesul de schimb. — 100, 101.
Valoare de schimb.
— 50—53, 74, 76, 80, 94, 96, 102, 103, 117, 144, 163, 164, 171—173, 246.
— formă de
manifestare a valorii. — 53. 62.
— vezi şi
Forma valorii
Valoarea
produsului. — 214, 221,
225, 226, 536.
Valoarea-produs.
— 225, 529—531, 536,
537, 545.
Venit.
— 577, 591, 598—602, 614, 653—
661, 708.
— al muncitorilor.
— 453.
— al familiilor de
muncitori. — 550, 551, 680.
— distribuirea
venitului naţional. — 595.
Viaţă socială
— caracterul
istoric al formelor ei. — 90.
— baza oricărei
vieţi sociale. — 193.
Violenţă (constrîngere)
— rolul ei în
istorie. — 720.
— ca tendinţa
economică. — 754.
— între drepturi
egale decide forţa. — 246.
— constrîngere
nemijlocită extraeconomică. — 741.
— puterea statului.
— 742, 743, 754.
Vînătoare
— prima formă a
cooperării. — 344, 345.
— industria
extractivă. — 194.
Y
Yeomanry.
—
725, 728.
Z
Zi de muncă
— împărţirea ei în
timp de muncă necesar
şi timp de supramuncă. —
241, 323, 324, 415, 514,
515.
— o
mărime variabilă.
— 242, 243.
limita maximă a zilei de
muncă. — 243, 275, 276,
416.
limita minimă a
zilei de muncă. — 243, 534.
limita absolută a
zilei medii de muncă. — 316.
— prelungirea zilei
de muncă. — 411—419,
515, 532—533, 553, 556.
prelungirea ei
peste limita maximă. — 275, 276.
legi coercitive în
vederea prelungirii zilei de muncă. — 280—283.
— reducerea
zilei de muncă.
— 418—426, 531, 533, 534.
lupta muncitorilor
pentru reducerea zilei de muncă. — 245, 262, 287, 290, 291, 301, 302, 418 vezi
şi Agitaţia pentru ziua
de muncă de 8
ore, Agitaţia pentru ziua de
muncă de 10 ore.
limitarea pe cale legislativă a zilei de muncă. — 309, 483, 484, 488, 551, 552,
554 vezi şi Legislaţia
cu privire la reglementarea muncii în fabrici, Legea cu privire la ziua de muncă
de 10 ore.
Owen despre
limitarea zilei de muncă. — 310.
|
